Am modificat articolul ultima data pe: 23.11.19

 

Clarinetul este un instument de suflat aparut ca imbunatatire a instrumentului francez chalumeau, dar si ca dezvoltare a altor instrumente precum flautului sau trompeta. Totusi, datorita interpretarii, unele modele au ramas la stilul rudimentar, iar altele au evoluat in mod diferit si pentru interpretari diferite. 

 

Muzica a fost dintotdeauna un mijloc de exprimare, a emotiilor, a bucuriilor sau a durerilor, precum si o modalitate de eliberare. Astfel, compozitorii scriau de multe ori dupa ce erau impresionati sau inspirati de interpretarea cuiva. In cazul clarinetului sunt multi interpreti ce au avut rolul de “muze”  pentru compozitori celebri.

 

Influenta Chalumeau

In general, instrumentele muzicale din zilele noastre sunt modele antice si rudimentare ce au fost imbunatatite de-a lungul timpului. Nu este cazul clarinetului, deoarece acesta a fost inventat in anul 1690, in Germania, de catre constructorului J.C. Denner din orasul Nurnberg. Acesta dezvolta si perfectioneaza un instrument, realizat initial in Franta, ce purta numele de  chalumeau. Numele acestuia vine din grecescul “calumus”, care insemana “teava”.

A fost larg raspandit in Europa si utilizat, in general, de catre oieri. Era un produs rudimentar, cu care nu oricine putea sa cante cu usurinta in acord. Din acest motiv, instrumentul nu a mai fost folosit, de acestia. In acest moment, unele companii incearca reconstruirea lui, lansand deja unele modele traditionale sau moderne ce se aseamana cu varianta initiala a obiectului 

 

 

Nasterea clarinetistilor

Initial clarinetul arata ca un flaut, avand 8 gauri si 2 clape, iar interpretarea unui registru inalt nu prea se putea face. Totusi, noul instrument avea o gama tonala mult mai larga decat obocii sau trompetele, de aceea cu ajutorul lui reusea sa se interpreteze alergari si salturi dificile din punct de vedere  tehnic. Instrumentul a inlocuit la inceput trompetele inalte – asa zisele “clarini”, asa ca numele lui deriva de aici.

Tonalitatea clarinetului a schimbat intreaga muzica interpretata de orchestre, astfel ca imediat s-a facut auzit si a fost introdus in marile concerte. In anul 1748, Handel a realizat o uvertura care solicita interpretarea clarinetului. In 1760, cei care interpretau la clarinet erau si cantareti de oboc,  insa din 1778 obiectul a fost folosit doar de clarinetisti.

La scurt timp dupa aceea, marii compozitori ai vremii, au inceput sa compuna special pentru clarinet. Acele partituri sunt dificil de interpretat, chiar si cu clarinetul zilelor noastre, de aceea este greu de imaginat, cum reuseau cantaretii vremii sa redea ceva atat de dificil, fara un clarinet profesional

 

Sisteme de dezvoltare a clarinetului

Compozitorii pe de-o parte si clarinetistii pe de alta parte sunt cei care au contribuit la dezvoltarea continua a instrumentului, pana la variantele existente azi pe piata. Exista modelul german, imbunatatit de Denner, folosit si azi in Gemania si Austria. Instrumentul de tip Albert este identic cu cel german, dar are tonalitatea mai joasa fata de varianta nemteasca, de aceea se foloseste in interpretari ale muzicii jazz sau ale celei orientale. Cel de-al treilea tip de instrument este Boehm. In momentul realizarii acestuia s-a intervenit major la constuctie, astfel ca modelul obtinut este mult schimbat, fata de cel initial. Instumentul obtinut in aceasta varianta, se foloseste si in acest moment de majoritatea cantaretilor, avand o raspandire larga in Franta, America, UK si restul lumii.

Dupa secolul XVIII, instrumentului i s-au adaugat si cateva clape, insa acesta nu avea inchiderea completa a gaurilor, iar acest lucru afecta puritatea sunetului. Iwan Muller este cel care a conceput un intreg sistem butoane, astfel incat sa aiba inchidere completa. Acest lucru a permis extinderea spectaculoasa a noilor instrumente, desi Conservatorul din Paris nu a acceptat schimbarea propusa.

Sistemul folosit si in zilele noastre este meritul lui Klose si a fost definitivat in 1839. Acesta a fost inspirat din modul Boehm. Fiind un realizator francez, a reusit sa-si impuna inventia si schimbarea in Franta, iar acum clarinetul este folosit in intreaga lume.

Si sistemul german este foarte asemanator cu cel francez, insa poarta numele de Oehler. Desi, dezvoltarea acestor doua sisteme s-a facut in mod diferit, ele sunt aproximativ la fel din punct de vedere tehnic. S-ar putea spune ca diferenta majora este data de interpret, adica de clarinetist si de modul sau de a reda acordurile, nu neaparat de tipul instrumentului folosit. 

 

Interpretarea la clarinet

Daca asculti muzica formatiilor dixieland sau jazz, o sa realizezi ca clarinetul de tip Oehler scoate sunete foarte diferite fata de celelalte doua modele. Se foloseste in aceasta forma pentru a interpreta muzica orientala si muzica traditional turceasca sau mai este intalnit, chiar si in interpretarea muzicii tiganesti.

Jean Philiphe Rameau este primul compozitor care a utilizat clarinetul. Fiind unul din cei mai talentati compozitori de origine franceza, al timpurilor sale, a scris opere inedite, ce au schimbat modul de interpretare la instrumente. Treptat, clarinetul nu a mai fost abordat ca un instrument solo, ci a fost inclus si in orchestra simfonica sau in ansamblurile de camera.

 

 

In timpul concertelor de orchestra simfonica se folosesc in mod obisnuit doua clarinete. Acestea sunt utilizate impreuna cu flautele, pentru sustinerea coardelor si a notelor, din care sunt compuse acordurile. Instrumentul a fost inclus in reprezentatiile culte, iar ulterior a castigat aprecierea publicului larg. Impreuna cu saxofon si taragot, clarinetul a devenit folosit in melodiile folclorice ale altor popoare.

Clarinetul a fost frecvent utilizat, incepand cu secolul XX, pentru interpretarea melodiilor ce apartin stilului jazz. Deoarece a castigat aprecierea publicului, era utilizat in mai multe genuri ale stilului. In zilele noastre, il regasim in interpretarea clasica individuala sau in spectacolele de orchestra in diverse parti ale lumii. 

Clarinetul apare din ce in ce mai mult in interpretarile moderne si spectacolele oferite de interpreti talentati (vezi Martin Fros), ce imbina muzica cu teatru si dansul. Il regasesti si in melodiile folk, dar si in cele ale diferitelor popoare, cum ar fi: grecii, turcii sau tiganii. Este un instrument nelipsit din interpretarile complexe ale muzicii din zilele noastre indiferent de genul ei. 

 

Leave a Reply

avatar
  Subscribe  
Notify of