Am modificat articolul ultima data pe: 02.07.20

 

Clarinetul este un instrument cu o lunga istorie in spate, primele tipuri au aparut inca din 1700; face parte din familia lemnelor, cu ancie simpla, fiind sub forma unui tub cilindric cu gauri si clape, ce este cunoscut mai ales in cadrul orchestrelor simfonice si in muzica de camera, dar intalnit din ce in ce mai des si in alte stiluri muzicale.

 

Avand o paleta bogata de expresivitati, clarinetul a fost des utilizat de marii compozitori, atat in pasaje melodice ce exprima o gama variata de sentimente si stari sufletesti (neliniste, infrigurare, dramatism, calm, melancolie, visare, veselie, buna dispozitie etc.), cat si pentru realizarea armoniei in ansamblul orchestrei. Exista mai multe tipuri de clarinet, ce se impart in categorii in functie de anumite particularitati. 

 

Clarinet

Poate fi de tip francez sau german, ce se diferentiaza prin constructie, prin pozitia si marimea gaurilor si clapelor. Cel francez este mai des utilizat, avand o intonatie mai buna, cu o sonoritate clara si exacta in registrul mediu, si este mai facil de folosit.

De asemenea, in functie de acordaj, poti alege clarinet in Do – netraspozitional, utilizat doar daca tonalitatea lucrarii o cere; clarinet in Si bemol – utilizat mult mai des, mai ales pentru tonalitatile cu bemoli, ce sunt transpozitoare la secunda mare descendenta; clarinet in La – traspozitoare la terta mica descendenta, ce se foloseste cu precadere pentru tonalitatile cu diez. 

Este construit in mod traditional din lemn de abanos, sub forma unui cilindru cu o lungime de aproximativ 78 cm si un diametru interior de 15 mm, ce se poate demonta in 5 parti. In partea superioara este mustiucul din abanos, ebonita sau cristal, de preferat ultimele doua deoarece nu variaza in functie de conditiile exterioare. Mustiucul este dotat cu ancie. 

Dupa mustiuc urmeaza butoiasul ce nu are gauri, corpul superior al mainii stangi, corpul inferior al mainii drepte si pavilionul sub forma unei palnii. Acordajul se face dupa un sunet etalon, obtinut prin reglarea butoiasului pentru a fi corespunzator, scurtandu-l, inaltimea sunetului urca, iar lungindu-l, inaltimea sunetului coboara. 

Cuprinde o gama larga de nuante de la pianissimo abia auzit, ca din departare, la un fortissimo foarte patrunzator. Ofera posibilitatea de a utiliza o gama larga de procedee de la legato, staccato, triluri, tremolo pana la glissando, vibrato etc. 

Este des intalnit in orchestrele simfonice, cel mai adesea fiind 2 intrumentisti, dar si 3 – 4 in functie de partitura), in muzica de camera, triouri de suflatori cu ancii, sau ansambluri camerale mixte.

 

Clarinetul mic

Se aseamana din punct de vedere constructiv cu cel mare, doar ca are un tub sonor mult mai scurt si ancii mai mici. Cel mai des se utilizeaza clarinetul mic in mi bemol, ce poate fi transpus la terta mica superioara. In fanfare mai poate fi intalnit si cel in la bemol, traspozitoare la sexta mica superioara.

Sunetele se noteaza in cheia de vioara, intre oboi si clarinet. Are un timbru mai aspru, mai strident si incisiv, cu un registru grav foarte sters. Se preteaza pentru a contura imagini grotesti, caricaturi, pentru a ilustra o atmosfera galagioasa. 

Clarinet alto

Initial erau doua variante: acordat in fa – ce suna cu o cvinta perfecta mai jos, dar care se mai foloseste foarte rar; si in mi bemol – ce suna cu o sexta mare mai jos si este des intalnit in cadrul fanfarelor.

Este confectionat tot din abanos, dar are cateva diferente din punct de vedere constructiv fata de un clarinet: in locul butoiasului are un tub metalic ce este usor curbat, pavilionul este din metal. 

Se noteaza in cheia de vioara, cu o sexta mare. Are un timbru foarte placut, catifelat, moale.

 

Cornul de basset

Desi se numeste altfel, este tot din familia clarinetului, fiind un clarinet alto in fa, ce a fost creat in 1770. Initial avea doua tuburi cilindrice unite in forma de unghi ascutit sau drept, ce se ingroasa inainte de pavilion. Noile tipuri sunt asemanatoare ca si forma si constructie cu un clarinet alto.

Are un timbru solemn, catifelat, dar usor voalat, preferat de multi compozitori pentru starea pe care o creeaza.

 

Clarinet bas

Seamana cu cel alto, dar are dimensiuni mai mari (92 cm), cu o forma moderna data de belgianul Sax, fiind acordat in do, si bemol si mai rar in la. Mustiucul in forma actuala este sub forma unei tevi in forma de S, iar pavilionul are o intoarcere, precum o lulea.

Are un sunet cu o octava mai jos decat clarinetul, si o intindere de la do octava mica pana la do octava a treia. Ca si timbru este mai grav, sumbru, posomorat. In registrul mediu sunetul este sters, desi mult mai expresiv, iar in acut nu este foarte luminos. 

Desi este un instrument mai masiv (fiind dupa marimea tubului de doua ori mai mare decat clarinetul obisnuit), ofera posibilitati tehnico-expresive suprinzatoare, fiind foarte agil. 

 

Clarinet contrabas (sau cu pedala)

A trecut prin mai multe transformari, fiind creat din metal, dar si din lemn, acordat in do, si bemol sau la, traspozitional. Notarea se face in cheia bas sau de vioara. Are dimensiuni mari si un timbru gros, puternic, folosit in general in dublaj cu clarinetul bas sau contrafagotul. 

Daca iti doresti sa inveti un instrument, poti sa canti la clarinet, fiind foarte apreciat de publicul larg pentru bogatia intonationala pe care o ofera. Este foarte utilizat in mai toate tipurile de muzica atat pentru partituri solo, cat si in ansambluri. Pe langa muzica clasica, poti sa intalnesti sunetul deosebit al clarinetului in jazz, blues, muzica pop sau rock, dar si in muzica populara specifica pentru multe regiuni. 

In caz ca abia pornesti la drum, cel mai indicat este sa alegi clarinetul clasic, sa il inveti corect si sa il utilizezi un timp, dupa care, cand esti deja familiarizat cu acest instrument, sa alegi un alt tip care se potriveste mai bine cu genul tau. Fiecare tip de clarinet este cu particularitatile sale, si, ascultand diverse inregistrari, te vei putea obisnui sa recunosti calitatile fiecaruia, dar si aplicatiile lor tonale. 

 

Aboneaza-te
Anunta despre
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments