In acest articol imi indrept atentia spre un minunat instrument, si anume trompeta, ce se regaseste in foarte multe genuri muzicale, de la muzica clasica, la cea populara, in fanfare sau in jazz, in muzica pop sau rock.
Trompeta este un instrument de suflat cu ambusura, din clasa alamurilor, cu o bogata istorie in spate. Desi exista mai multe tipuri de trompete, cele cromatice sunt cel mai des utilizate, celelalte fiind folosite mai mult in cadrul orchestrelor clasice pentru a putea interpreta anumite lucrari.
Folosita inca din cele mai vechi timpuri, o trompeta din metal, asemanatoare cu o goarna contemporana, fiind gasita in mormantul faraonului Tutankhamon (1400 – 1392 i Hr.), pe parcursul istoriei acest instrument isi modifica forma exterioara, calitatile sonore si isi gaseste un loc bine stabilit in lumea muzicala.
Contents
Trompeta cromatica
Aceasta a aparut in anul 1835 pentru prima data si se va impune definitiv la sfarsitul secolului XIX. Are ventile sau pistoane, fiind varianta perfectionata in timp si transformata in decursul a cel putin 200 de ani de la prima aparitie a instrumentului (1607) in cadrul unei compozitii (Orfeu de Cl. Monteverdi).
Dupa ce isi definitiveaza forma, este foarte des utilizata in lucrarile simfonice, in muzica de fanfara, dar o data cu patrunderea ei in muzica de jazz, resursele tehnico expresive se imbogatesc considerabil.
In practica contemporana se utilizeaza cel mai frecvent trompetele cromatice cu ventile sau pistoane acordate in Si bemol sau Do. Unele instrumente acordate in Si bemol au un dispozitiv special ce permite modificare acordajului in La, fiind astfel utilizate si la lucrari care au aceasta cerinta.
Timbrul trompetei cromatice acordate in Si bemol este stralucitor, nobil, clar, strident in forte, gratios in piano, des utilizat in lucrarile de marca pentru scenele pline, cu strigate de lupta, de razbunare, dar si al cantarilor triumfale. Des folosita in muzica de jazz, si-a diversificat foarte mult paleta resurselor timbrale, putand evidentia efecte comice, umoristice, grotesti, sentimentale.
Timbrul trompetei acordate in Do este mai putin eroic decat cel in Si bemol, dar are, de asemenea, stralucire si lumina. In registrul grav are o sonoritate plina, dramatica, solemna; registrul mediu este dens, dar luminos; cel acut are o sonoritate patrunzatoare, incordata, dar in acelasi timp stralucitoare; iar in regimul supraacut este foarte strident.
Trompeta supraacuta
Este de mai multe tipuri in functie de acordaj precum:
Trompeta supraacuta in Si bemol: Este destinata a fi utilizata in anumite lucrari mai vechi, in care compozitorul a scris in registrul acut si se bazeaza pe o agilitate deosebita, mai ales in cazul Concertului brandenburgic nr. 2 de J.S. Bach, motiv pentru care se mai regaseste si sub denumirea de trompeta Bach. Are un timbru incisiv, foarte patrunzator si strident, ce aminteste de timbrul clarinetului in registrul supraacut.
Este transpozitoare la septima mica ascendenta, cu patru ventile, ultimul avand rol de cvartventil, ce coboara acordajul cu o cvarta perfecta, in Fa.
Tompeta supraacuta in La: A aparut in anul 1884, tot ca urmare a unei lucrari scrise de compozitorul J. S. Bach (Missa in si minor). La aparitie avea doua ventile, urmand ca mai apoi sa fie cu trei. La notatie se foloseste o sexta mare mai jos decat ceea ce suna.
Trompeta supraacuta in Sol: este un instrument transpozitor la cvinta superioara, ce are aceeasi intindere scrisa ca si cea din La. Apare ca urmare a oratoriului Magnificat, de J. S. Bach, in anul 1885.
Trompeta acuta
Trompeta acuta in Fa: Apare in anul 1916 si are prevazute 5 ventile descendente. Din acest motiv, numarul pozitiilor creste, iar instrumentul are posibilitatea de a urca in registrul acut inca o cvarta perfecta. Timbrul sau este foarte penetrant si este des utilizata in cadrul orchestrelor simfonice ce au in repertoriu lucrari preclasice.
Tompeta acuta in Mi: Cu un timbru mai ascutit si mai subtire decat cel obisnuit, acest instrument urca usor in registrul acut. Are trei ventile si o intindere in Si bemol. In prezent este foarte putin folosita, fiind doar o singura lucrare mai reprezentativa, si anume Don Juan a compozitorului R. Strass.
Trompeta acuta in Mi bemol: Are un timbru mai putin penetrant decat cea anterioara, in Mi, dar de asemenea, se intinde in Si bemol. Este utilizata si de un compozitor roman, Mihail Jora in baletul La piata.
Trompeta acuta in Re: Este mult mai des utilizata in cadrul orchestrelor simfonice, fiind multi compozitori cunoscuti la nivel mondial care au compus pentru ea (J. S. Bach, G. Enescu etc.). Timbrul ei este stralucitor, dar mic.
Trompeta alto
Este de doua feluri si anume: acordata in La sau in Fa ce are un timbru impunator si o sonoritate puternica.
Trompeta bas
Foarte utilizata in compozitiile lui R. Wagner, motiv pentru care se mai intalneste si sub denumirea de trompeta wagneriana. Pot fi acordate in: Mi bemol, Re si Si bemol ce au cate trei ventile; si in Do cu patru ventile.
Sonoritatea acestui instrument este foarte plina, ampla, si se foloseste destul de des inlocuind trombonul alto ce a fost scos din uz.
Trompeta egipteana
Este un tip de trompeta prevazuta cu un singur ventil. Poate fi acordata in Si si are o lungime de 1,38 m, si La bemol cu o lungime de 1,63 m. Acest tip de trompeta este foarte cunoscut si astazi, fiind utilizat in opera Aida de G. Verdi (se folosesc 6 trompete egiptene: 3 acordate in Si si 3 acordate in La bemol).
Trompeta militara
Este acordata in Mi bemol, Fa sau Do si se foloseste in armata ca mijloc de semnalizare. Este un instrument practic, fara nici o supapa, cu o constructie simpla, sunetul emis fiind dependent de persoana care utilizeaza instrumentul.
Despre interpretare
Interpretarea la trompeta cere din partea artistului munca si daruire, rasplatind cu sunetele ei minunate, ce ilustreaza foarte bine starile sufletesti. Daca tehnica digitatiei se insuseste mult mai usor, tehnica de emisie a sunetului este mult mai dificila si tine de interpret producerea sunetului. In muzica de jazz trompeta si-a atins apogeul, fiind folosita la capacitatile ei maxime ce au imbogatit atat tehnica si modalitatile de exprimare ale acestui minunat instrument.
Lasa un comentariu
0 Comentariu