Am modificat articolul ultima data pe: 02.07.20

 

In caz ca te-ai hotarat sa inveti sa canti la violoncel sau vrei sa iti indrumi copilul spre acest instrument, citeste acest ghid, care iti va explica notiunile de baza, si cateva informatii si sfaturi pentru a avea un studiu corect, pentru a ramane motivat si pentru a avea satisfactii si rezultatele dorite.

 

Violoncelul a aparut foarte curand dupa vioara si s-a dezvoltat odata cu acesta. Din punct de vedere constructiv este foarte asemanator cu vioara, insa de proportii mult mai mari. Devenind destul de repede preferat de compozitori, cu partituri solistice, lutierii au inceput sa diversifice instrumentul, ceea ce a dus la aparitia mai multor tipuri (in functie de dimensiune). 

Este de nelipsit in orchestrele simfonice, dar si in muzica de camera, in cvartete de corzi etc., datorita sunetelor armonioase si paletei largi de posibilitati interpretative, violoncelul este astazi folosit si in alte stiluri muzicale, in afara de cel clasic. 

 

Pozitie

In primul rand, trebuie sa inveti sa adopti o pozitie cat mai corecta si sa tii violoncelul ferm pentru a putea studia cu usurinta, fara sa ai dureri musculare si momente in care incheieturile devin rigide. 

Pozitia la violoncel se mentine sezand pe un scaun. Alege un scaun solid si ferm care sa iti permita sa te misti fara a te dezechilibra. Multi violoncelisti prefera o pozitie pe scaun in fata, cu piciorul stanga usor inainte, ceea ce le permite o mare libertate de miscare.

Asaza violoncelul in fata, astfel incat corpul sa se sprijine usor pe piept, si sa il poti echilibra din genunchi. Acestia nu stang instrumentul, doar ii asigura o pozitie ferma si stabilitate. Gatul violoncelului trece in partea stanga a capului.

Pentru a nu aluneca violoncelul in timpul folosirii, poti sa alegi mai multe forme de stabilizare, fie achizitionezi de la un magazin de specialitate un dispozitiv special (suporturi rotunde, bucati de cauciuc etc.), fie poti folosi un capat de covor mai vechi sau o bucata de tabla.

Arcusul se prinde cu toate cele patru degete, curbate usor peste partea superioara, fara a lasa degetul mic sa se sprijine de varful acestuia (cum se face la vioara sau viola). Mana trebuie sa fie cat mai relaxata, cu incheietura intoarsa usor spre stanga.

Pentru a obtine o calitate buna a sunetului, arcusul trebuie plasat adecvat, trecand cu o viteza si o presiune potrivita. In timp ce exersezi pe anumite siruri, mentine o pozitie dreapta, atat a mainii, cat si a arcusului. In functie de presiunea exercitata de arcus pe corzi vei obtine sunete mai moi sau mai puternice.  

 

Pozitia degetelor

Violoncelul are de regula patru corzi : A – La, D – Re, G – Sol, C – Do, ce corespund fiecarui deget de la mana stanga (in afara de degetul mare). Pentru a deprinde usor pozitia corecta a degetelor, unii profesori utilizeaza marcajele. Acestea pot fi de mai multe feluri: bucati de banda adezive, puncte, banda izolatoare pe care o tai la ce dimensiune vrei. Pot fi diferit colorate sau aceeasi culoare.

Se foloseste de regula pentru a marca pozitiile degetelor pe o coarda (spre exemplu  pe coarda D – Re: nota E – Mi pentru primul deget, nota F – Fa pentru al doilea, F# pentru al treilea, nota G – Sol pentru al patrulea ). La asezarea benzilor te poate ajuta un profesor, care sa le puna initial si apoi le mai muta in caz ca dupa degetele tale (latime, forma) nu este exact tonul dorit. 

Este de preferat ca aceste benzi sa fie folosite doar o scurta perioada pentru a deprinde mai repede pozitia, dupa care se scot. 

Mana stanga se misca cu usurinta in sus si in jos pe tastiera pentru a putea prinde notele indicate de partitura. In cazul in care exista indicatii cu privire la pozitie, spre exemplu prima pozitie sau a 4-a pozitie, acestea se refera la amplasarea mainii, atunci cand degetele sunt deja pozitionate pe tastiera. 

Primele studii pentru violoncel sunt scrise cu mana in prima pozitie, abia mai apoi dupa ce ai deja exercitiu incepi interpretarea unor compozitii mai dificile care necesita schimbarea pozitiei mainii. Desi cel mai frecvent, mai ales la inceput, se utilizeaza doar prima pozitie a mainii, cand treci la nivelul intermediar vei folosi 7 pozitii, iar avansatii au practic nenumarate pozitii, folosind si intervalele intermediare (jumatati de pozitie)

Deoarece tastiera violoncelului este lata, degetele se plimba inainte si inapoi, intr-un ritm uneori foarte alert, cu extensii in ambele sensuri.  

 

Posibilitati tehnice si expresive

Violoncelul are un ambitus destul de mare, cu cele patru corzi in stare libera acordate din cvinta in cvinta. Fiecare coarda produce un sunet propriu, cu un timbru deosebit, spre exemplu: corda la, prima coarda, are un sunet lucid, expresiv, fiind potrivita pentru intonatii profunde, pline de extraz sau patetice; coarda re are un timbru barbatesc, in registrul vocii de tenor; sol are intonatii de noblete, cu sunete pline; coarda do se evidentiaza printr-o expresivitate deosebita, putand sublinia usor stari precum groaza, ferocitatea etc.

Cel mai adesea se utilizeaza registrele de mijloc si de jos, cel de sus fiind folosit mai ales in lucrarile de mare virtuozitate. Se pot executa cu usurinta intervale paralele de sexta si octava, cele de terta fiind mai dificile. 

Prin manuirea cu abilitate a arcusului poti executa diferite tehnici, ceea ce conduce la o mare expresivitate sonora. Legatto poate fi realizat prin trecerea lina a arcusului interpretand doua sau mai multe sunete; detache se executa prin miscarea arcusului in sus si in jos, alternativ pentru fiecare nota; staccato este o miscare sacadata asupra corzilor, cu arcusul apasat cu perseverenta.

Spiccato este tehnica prin care fiecarei note ii revine un atac separat, cu o executie sacadata, ce se realizeaza prin saltarea arcusului pe corzi. Flageoletul rezulta din vibratia corzii libere ce este atinsa intr-unul dintre punctele care o imparte in doua, in trei sau mai multe segmente (flageoleti naturali) sau schimband inaltimea sunetului fundamental (flageoletii articulati) care depind de portiunea corzii pe care este apasat (de cvarta, terta, octava, cvinta).

Pizzicato nu se executa cu arcusul, sunetul fiind rezultatul ciupirii corzilor cu ajutorul degetelor. Glissando se realizeaza prin alunecarea degetului pe coarda apasata, de la un sunet la altul, trecand astfel prin sunetele intermediare. 

Vibrato este un efect sonor datorat oscilatiei usoare si rapide a degetului si falangei pe coarda in jurul inaltimii reale a sunetului. Este foarte asemanator cu cel al vocii, fiind o fluctuatie rapida si usoara a tonului ce adauga caldura si expresivitate muzicii. Variatiile in latimea si viteza acestei tehnici pot produce o gama foarte larga de exprimare. 

Tremolo se realizeaza prin executarea repetata si rapida a unui sunet sau a unui interval. Sforzando se aplica de regula unei note sau unui acord, si inseamna ca acesta trebuie redat tare cu un accent brusc. Note de gratie – acestea se adauga ca si ornamente pentru o nota, si nu face parte din valoare ritmica a unei masuri. Se trece de obicei cu un font mic ce indica interpretului ca trebuie executata rapid impreuna cu nota de care este atasata. 

Con surdino – pentru a realiza aceasta tehnica ai nevoie de un dispozitiv special, ce forma unui pieptene cu trei dinti, care se monteaza la nivelul calusului pentru a stinge sunetele si pentru a modifica timbrul. 

 

Cateva sfaturi pentru a fi cat mai productiv

Atunci cand iei lectii de violoncel, de multe ori nu esti multumit de modul in care evoluezi si ai tendinta de a renunta, asa ca iti prezentam cateva sfaturi care sa te ajute sa ai un randament bun si progrese vizibile.

In primul rand, pentru orele de studiu zilnice, alege momentul potrivit al zilei, cand ai cel mai mare randament. Astfel pentru unii poate fi indicat sa exerseze dimineata, in timp ce altii au un randament mai bun noaptea. Indiferent de momentul zilei pe care vrei sa il dedici studiului, important este sa ramai consecvent si sa aloci timp macar 5 sau 6 zile pe saptamana. Daca ti se pare ca sedinta este prea lunga si obosesti, imparte timpul in doua, cu o pauza la mijloc pentru a te destinde.

Cauta un loc unde nu vei fi deranjat sau distras, fara televizor sau telefon in apropiere. Ramai singur cu violoncelul, partitura si eventual un dispozitiv de redare pentru muzica. Inainte de a te aseza asigura-te ca ai la indemana tot ceea ce iti este necesar, un creion pentru notatii, suport, muzica etc. cauta sa ai un scaun comod, nici prea moale, nici foarte tare ca sa ai o pozitie confortabila in timpul studiului.

De asemenea, este foarte important sa nu fii obosit, sa fii hidratat, sa mananci ceva inainte, niste fruncte sau o gustare sanatoasa pentru a reinnoi nivelul de zahar din sange. Daca esti bine pregatit fizic nu vei fi nevoit sa te intrerupi de la studiu pentru a merge la baie sau la bucatarie. 

Nu este nevoie sa ai sedinte lungi de studiu, mai ales daca esti obosit si nu ai productivitate, incearca ca atunci cand studiezi sa ramai concentrat pentru a fructifica la maxim timpul. Fiecare sedinta trebuie sa inceapa cu o mica incalzire. Cu cat iti propui obiective mai scurte, cu atat vei fi mai productiv si nu te vei lasa cuprins de panica. 

Daca ai de invatat o piesa mai dificila, atunci cel mai simplu este sa o imparti pe pasaje si sa lucrezi fiecare in parte. Incepe cu cele care iti pun probleme, reda notele foarte incet, si repeta bucata pana o deprinzi foarte bine. Dupa ce esti stapan pe notele din pasaj, poti sa incepi sa cresti viteza. 

Uneori este util si sa te inregistrezi si apoi sa asculti pasajul pentru a putea sa corectezi la timp erorile. Poti sa asculti inregistrarile si dupa ceva timp pentru a vedea cum ai evoluat. Dupa ce ti-ai insusit bine piesa dorita, poti sa incepi sa te exprimi liber, sa interpretezi asa cum simti. Experimenteaza pana vei gasi varianta optima. 

O data pe saptamana, transforma lectia in ceva placut, cantand doar piesele care iti merg la suflet si fara a mai face ceva serios. De ajutor este si sa iti fixezi o zi la doua saptamani sau mai des, daca este posibil, sa canti in duet cu un prieten. Si sa aderi la o orchestra este un lucru foarte bun, inveti mai usor notiuni de teorie muzicala, de intonatie, ritm si cum sa interactionezi cu ceilalti. In plus, poti participa la diferite concerte care iti vor mari increderea in tine si iti vor oferi satisfactii. 

Cum aleg un profesor

De cele mai multe ori un profesor te ajuta sa progresezi mai repede, iti poate corecta pozitia si te poate ajuta sa ramai motivat in ceea ce faci. Este util sa mergi macar de 2 ori pe luna. 

Informeaza-te inainte la prieteni sau colegi care au deja un profesor, sau cauta in mediul online, la cluburile de muzica. Pentru a avea rezultate cat mai bune trebuie sa rezonezi cu persoana aleasa, chiar daca este un violoncelist foarte bun daca nu te motiveaza sau nu iti place stilul de predare poti deveni frustrat si poti chiar sa abandonezi studiul. Asa ca, daca nu iti place stilul de predare sau nu rezonezi cu persoana aleasa, cel mai bine este sa il schimbi inca de la inceput. 

Chiar daca studiul unui instrument, si mai ales violoncelul, este un mare consumator de timp, fiind necesari 3 – 5 ani, sau chiar mai mult, pana sa poti sa te exprimi in voie si sa interpretezi din suflet pentru un public larg, satisfactiile oferite sunt pe masura muncii depuse. La inceput, in primii ani, probabil te vei gandi sa renunti, vei avea momente de rascruce, dar nu irosi timpul investit, aduna-te si mergi mai departe.

Munca sustinuta si insusirea puternica a teoriei si a tehnicilor te vor ajuta sa performezi si sa ai o finalitate fericita. Chiar si cei mai mari violoncelisti pot avea zile in care nu dau randament, sau pasaje mai dificile pe care le studiaza un timp mai indelungat, dar tot efortul merita. La violoncel gasirea sunetului este ceva mai dificila fata de alte instrumente (la pian ai clape) si trebuie sa vina din interiorul tau, pentru a putea face o interpretare de exceptie. 

 

Aboneaza-te
Anunta despre
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments