Ce trebuie sa stii despre Intervalele Muzicale

Am modificat articolul ultima data pe: 28.03.23

 

Daca vrei sa inveti cat mai multe din domeniul muzicii, nu poti sa treci peste ceea ce inseamna intervalele muzicale, care reprezinta rapoarte de inaltime intre doua sunete. Ele pot fi atat simple (secunda, terta, cvarta, cvinta, sexta, seprima, octava), cat si compuse (nona, decima, undecima, duodecima, tertiadecima, cvartadecima, cvintadecima), atat perfecte, cat si imperfecte.

 

Cei interesati de domeniul muzicii trebuie sa fie bine documentati in privinta termenilor care exista. Printre acestia, unul important e intervalul. Despre el vrem sa vorbim in cele ce urmeaza. Poate informatiile acestea ti se vor parea intr-o prima faza abstracte, daca pana acum nu ai prea avut notiuni de muzica, dar, daca ai deschiderea necesara si dorinta necesara, le vei intelege. 

 

Ce sunt intervalele muzicale

Cand vorbim de muzica, aceasta nu exista fara intervale. Acestea se invatau inca din Evul Mediu, de catre grecii antici si la acea vreme erau explicate de disciplina care purta numele de Intervalica.

Conform definitiilor date de-a lungul timpului, un interval muzical este un raport de inaltime intre doua sunete. Proprietatea cea mai importanta a unui astfel de element este consonanta. Ea se manifesta atunci cand e vorba de fractii simple si da armonie si stabilitate.

In muzica, un interval are in componenta lui doua elemente: sunetul grav, care mai poarta denumirea de baza, si sunetul acut, mai exact, varful.

Cum identific un interval

Pentru a identifica anumite intervale, ceea ce trebuie sa cunosti sunt doua aspecte: marimea numerica (cate note sunt intr-un interval) si calitatea (numarul de tonuri si de semitonuri). 

Pentru asta, numeroteaza liniile portativului sau spatiului si incepe sa numeri incepand cu locul in care e pozitionat primul sunet.

 

Marimea unor intervale muzicale

In functie de numarul de trepte care exista intre baza si varf, punem sa stabilim si marimea unui interval. In cazul notelor muzicale, aceste elemente pot fi: simple si compuse.

Intervalele simple, se formeaza in cadrul unei octave:

  • prima – se repeta acelasi sunet, asadar, notele sunt identice;
  • secunda – in acest caz, vorbim de doua sunete consecutive, aflate pe trepte alaturate. Secunda mare, are un ton si se noteaza cu 2M, iar cea mica un semiton si se noteaza cu 2m.
  • terta – aici discutam de unul dintre cele mai importante intervale muzicale, deoarece ajuta la formarea unei game. Ea marcheaza trei sunete consecutive. Daca e majora, e formata din doua tonuri, iar daca e minora e compusa din un ton si un semiton;
  • cvarta – in aceasta situatie se discuta despre patru sunete consecutive. Daca intervalul e format din doua tonuri si un semiton, vorbim de o cvarta perfecta, daca sunt prezente trei tonuri, miscorata, iar daca sunt trei tonuri si un semiton, cvarta e marita.
  • cvinta – asa cum ii spune si numele, aici aducem in atentia ta un interval compus din cinci sunete consecutive. Daca e vorba de trei tonuri si un semiton, cvinta e perfecta, daca sunt patru tonuri, ea e micsorata, iar daca sunt patru tonuri si un semiton e marita.
  • sexta – in acest caz e vorba de sase sunete consecutive. Si aici, ca si la terta, e vorba de un interval caracteristic unei game. Sexta formata din patru tonuri si un semiton e denumita mare, iar cea din patru tonuri e mica. Poate fi ascendenta sau descendenta.
  • septima – cand aducem in atentie sapte trepte consecutive, ne referim la septima. Ii poate da gamei sonoritate majora sau minora, in functie de numarul de tonuri si semitonuri. Cinci tonuri si un semiton formeaza o septima majora, cinci tonuri, fara semiton, una minora.
  • octava – acest interval duce la o gama perfecta si e compus din opt sunete consecutive.

Intervalele compuse sunt formate din alaturarea celor simple. Ele depasesc ambitusul unei octave si au urmatoarele denumiri:

  • nona – 9 trepte
  • decima – 10 trepte
  • undecima – 11 trepte
  • duodecima – 12 trepte
  • tertiadecima – 13 trepte
  • cvartadecima – 14 trepte
  • cvintadecima – 15 trepte

 

Tipuri de intervale muzicale

Cand vorbim de intervale muzicale, acestea pot fi de mai multe feluri, asa cum ai putut observa si mai sus:

Daca e sa ne luam dupa numarul de semitonuri (ST) si tonuri (T), avem asa:

  • intervale perfecte (P)

Pe acestea le intalnim la cvarte (4P – 2T+1ST), cvinte (5P – 3T+1ST) si octave (8P – 6T).

  • intervale imperfecte

Acestea sunt caracterizate de proprietatea de a fi mari (M) sau mici (m). Astfel, avem asa: secunda mica (2m – 1 ST), secunda mare (2M – 1T), terta mica (3m – 1T+1ST), terta mare (3M – 2T), sexta mica (6m – 4T), sexta mare (6M – 4T+1ST), septima mica (7m – 5T) si septima mare (7M – 5T+1ST).

Dupa cum poti observa si tu, intervalele perfecte si mari, devin marite in momentul in care se adauga un semiton, iar cele perfecte mici, devin micsorate cand se scade un semiton.

Totodata, mai exista o clasificare a intervalelor si dupa cum sunt cantate notele. Ele pot fi:

  • ascendente (suitoare);
  • descendente (coboratoare).

Exercitii cu intervale

Pentru a te obisnui cu aceste termene si pentru a reusi sa le intelegi mai bine, ia o carte cu note si incearca sa stabilesti de acolo anumite intervale. Totodata, pentru a intelege totul mult mai simplu, vei gasi pe YouTube tot felul de filmulete care sa te ajute. Tot pe aceasta platforma vei avea ocazia sa vezi si alte clipuri in care ti se explica prin imagini si sunete cum e mai exact cu aceste elemente importante din muzica.

 

Daca vrei sa redai in mod real anumite sunete, poti face asta cel mai simplu cu un sintetizator, o orga, un pian sau un alt instrument care e dotat cu clape. Astfel de produse pot fi achizitionate din mediul online si chiar te incurajam sa faci asta, deoarece ai parte de o multime de avantaje precum: preturi foarte bune, reduceri frecvente, gama de produse variata, livrare rapida, economie de timp, disponibilitate 24/7.

 

 

Lasa un comentariu

0 Comentariu