Am modificat articolul ultima data pe: 06.08.20

 

Poluarea fonica se afla pe lista problemelor la care poate nu te-ai gandit niciodata cu atentie, chiar daca bormasina din apartamentul vecinului sau masina de tuns iarba care merge peste drum te-au deranjat de multe ori. Descopera felul in care inclusiv muzica poate fi considerata un factor de risc.

 

Printre problemele cu care se confrunta civilizatia moderna, azi, se numara si poluarea fonica, ce ne afecteaza pe toti, fara discriminare, mai ales daca locuim intr-un oras aglomerat. De multe ori, insa, expunerea la poluarea fonica este o alegere personala, de a carei gravitate nu suntem constienti. Iata cateva informatii interesante pe acest subiect. 

 

Ce este poluarea fonica?

Poluarea fonica este definita ca propagarea zgomotelor cu impact negativ asupra omului si a animalelor. Cea mai frecventa sursa de zgomot sunt masinile, transportul in comun si sistemele de propagare a sunetului. 

De multe ori, planificarea urbana este atat de prost facuta, incat accentueaza aceasta problema. Zonele rezidentiale amplasate in apropierea autostrazilor sau in zona limitrofa parcurilor industriale sunt in mod deosebit expuse acestor probleme. Dar problemele asociate poluarii fonice sunt documentate inca din Roma antica, ceea ce ne dovedeste ca noi, oamenii, suntem responsabili direct de o mare parte din acest zgomot nedorit. 

Care sunt valorile normale de zgomot si unde ne situam?

Intensitatea sunetului – zgomotul, cu alte cuvinte – se masoara in decibeli. Conform recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, valoarea maxima in zonele rezidentiale ar trebui sa fie de 50 dB, insa media obtinuta in urma cercetarilor efectuate in teren este de 97.6 dB, ceea ce reprezinta aproape dublu. 

 

Care este problema cu zgomotul?

Daca ai impresia ca zgomotul ambiental este doar o problema de confort, te inseli; nivelurile crescute de poluare fonica sunt incriminate, printre altele, pentru cresterea incidentei de boli coronariene, pentru deteriorarea permanenta a auzului si pentru impactul negativ asupra ecosistemelor naturale, in care altereaza relatia prada – pradator. 

 

Efectele poluarii fonice asupra oamenilor

Poluarea fonica ne afecteaza atat din punctul de vedere al sanatatii, cat si sub aspectul comportamentului. Zgomotul poate determina o stare continua de stres care merge mana in mana cu hipertensiunea arteriala, cu probleme de auz (tinitus, pierderea auzului) sau cu deteriorarea calitatii somnului. Conform unui studiu efectuat in 2020, poluarea fonica se asociaza unei deteriorari cognitive accelerate.

Poluarea fonica este mentionata atunci cand sunetele sunt nedorite, cand interfereaza cu activitatile zilnice ale unei persoane, cand deranjeaza sau fac imposibila purtarea unei conversatii sau cand pur si simplu reduc calitatea vietii. Insa una dintre cele mai mari si mai grave probleme legate de nivelul crescut de zgomot este pierderea acuitatii auditive. 

Poluarea fonica are efecte nocive in special asupra persoanelor cu tulburari din spectrul autist. Hiperacuzia – sensibilitatea crescuta la sunete – este o problema frecventa in acest grup de persoane, care experimenteaza stari oribile de anxietate, teama si senzatii fizice inconfortabile in mediile zgomotoase. 

 

Poluarea fonica si acuitatea auditiva, in cifre

Statisticile pe care urmeaza sa le prezentam sunt datele oficiale ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, pe tema modului de evolutie a acuitatii auditive a populatiei. 

Se pare ca 43 milioane de persoane cu varste intre 12 si 35 de ani au probleme legate de pierderea auzului, iar aceasta problema este in continua crestere. Peste 40% din populatia tarilor dezvoltate este expusa unor niveluri periculoase de zgomot in baruri si cluburi.

Procentul de adolescenti care au o acuitate auditiva redusa a crescut semnificativ in ultima perioada: 7,8% in prezent fata de 5.3% in 2006 sau 3.5% in 1994. Culmea, de multe ori vina principala pentru aceasta situatie apartine dispozitivelor de redare la care lumea are tendinta sa asculte la un volum exagerat de ridicat, muzica preferata. 

 

Muzica si poluarea fonica

Pare ciudat sa definesti ascultarea voluntara de muzica in termeni de poluare fonica, dar este pur si simplu trista realitate, in unele situatii. Organizatia Mondiala a Sanatatii trage un semnal de alarma in acest sens, avand in vedere ca 1.1 miliarde dintre tinerii de azi sufera de o forma de deteriorare permanenta a auzului cauzata de ascultarea muzicii timp indelungat, la un volum prea ridicat. Limitarea perioadei de expunere la aceste dispozitive si ascultarea la un volum redus sunt principalele solutii ale acestei probleme. Pentru un plus de siguranta, se recomanda ca un player sa fie folosit la cel mult 60% din capacitatea sa de redare. 

Care sunt valorile de siguranta in cazul expunerii la zgomot?

Specialistii recomanda, ca limite de siguranta orivind durata expunerii la zgomot, urmatoarele valori: un volum de 85 dB, care inseamna in linii mari nivelul de zgomot din interiorul unei masini, poate fi sustinut in siguranta timp de 8 ore. 

Un volum de 90 dB, cat produce o masina obisnuita pentru tuns iarba, poate fi suportat fara probleme timp de 2.5 ore. 95 dB sunt zgomotul produs de o motocicleta, la care nu ar trebui sa te expui mai mult de 47 minute. Metroul si claxoanele masinilor produc 100 dB, iar aceasta valoare nu ar trebui mentinuta mai mult de 15 minute. 

Un MP3 player la volum maxim “scoate” in general in jur de 105 dB, iar limita de expunere ar fi de 4 minute. Un concert rock extrem de zgomotos te expune la aproximativ 115 dB si nu ar trebui sa participi mai mult de 28 secunde. 

 

Exista metode de protectie?

Atunci cand expunerea la zgomot este o alegere voluntara, reglarea volumului – cand vine vorba despre a asculta muzica – sau limitarea perioadei dedicata auditiei sunt secretele succesului.

Atunci cand expunerea este involuntara, cum e cazul persoanelor care opereaza masini industriale, de exemplu, o pereche de dopuri de urechi (aici o lista comparativa) poate proteja cu succes. Exista o multime de tipuri de dopuri pentru izolare fonica, sau chiar casti on head destinate acestui scop, prin intermediul carora acuitatea auditiva poate fi mentinuta la parametri optimi.  

OMS sustine ca este necesara, de asemenea, stabilirea unor norme de siguranta la care sa adere, conform legii, cluburile si barurile care se remarca printr-un nivel extrem de puternic al sunetului, ca si salile de concerte, care ar trebui sa puna la dispozitia vizitatorilor asa-numitele “sali de liniste” in care acestia sa se poata retrage periodic pentru a se proteja. 

 

 

Aboneaza-te
Anunta despre
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments