Istoria Muzicii Clasice

 

Istoria muzicii clasice este foarte complexa, iar in acest articol ne dorim sa va prezentam cateva aspecte care sa va incite sa mai cautati si alte documente, sa va deschida apetitul pentru a asculta acesta muzica superba, un mijloc facil de destindere si de inaltare sufleteasca.

 

Daca nu ai avut ocazia sa mergi la un concert de muzica clasica, ar trebui sa incerci sa ajungi sau macar sa asculti, acest frumos stil muzical, acasa, din diferite surse, pentru a te familiariza cu el, fiind un mijloc foarte la indemana de te destinde si a avea trairi extraordinare. 

 

Ce inseamna notiunea de clasic si clasicism?

Aceste notiuni folosite in muzica pot avea mai multe intelesuri. Astfel, termenul de clasic poate fi atribuit ca si epitet pentru o interpretare, un compozitor, o partitura, ce poate fi considerat ca si un model pentru generatiile viitoare, indiferent din ce perioada provin. 

Pe de alta parte, fiecare popor are clasicii sai, precum la noi Enescu, considerat un clasic al muzicii moderne. Pe de alta parte, clasicismul muzical se refera la stilistica unei anumite epoci, cea clasica. In muzica acesta a aparut ceva mai tarziu decat in literatura, spre exemplu, si a durat mai putin (1750 – 1827). 

Perioada de dinainte a fost preclasicismul muzical sau barocul tarziu, iar perioada propriu-zisa, a mai primit si termenul de vienez, deoarece reprezentantii cei mai de seama au fost din Viena. Clasicismul romanesc este mai bine reprezentat in alte forme de expresie, precum in literatura si mai putin pe partea muzicala, in acea perioada. 

Ce trasaturi are muzica din perioada clasica?

Trasaturile clasicismului muzical sunt foarte diverse, dar in general muzica din acea perioada este descrisa prin simplitatea si claritatea pe care o ofera expresia muzicala, plasticitatea imaginilor artistice date de armonia muzicala. 

Clasicii vienezi s-au apropiat foarte mult de arta populara, pe care au imbunatatit-o cu noi mijloace de exprimare, expresive, ce prefigureaza si noi imagini artistice. Melodica este foarte naturala, bazata pe un ritm ordonat, cu formule ritmice grupate simetric. Prezinta un echilibru perfect intre melodie, ritm si armonie, cu o constructie sobra, dar cu expresii clare, cu o ordine logica a structurilor sintactice. Devine tot mai puternica prezenta eului artistic, care se desprinde de rigorile curtii, cu note mai virulente si cu mult patos, muzica devenind o oglinda a framantarilor proprii si a vietii.

In domeniul operei apar mai multe tendinte, precum drama muzicala ce recapata avant, opera bufa si comica, tragedia lirica, fiind tot mai mult mentionate teme realiste, in care muzica si drama se impletesc in mod armonios, cu balete incluse in desfasurarea dramei. 

In clasicismul muzical, partea instrumentala reda viata in miscare, aparand noi structuri si expresii care sa ajute la noua transpunere. Clasicismul impune muzica instrumentala, dezvoltandu-se muzica de camera, cu un bogat continut de idei. Orchestra in opera devine mult mai activa, ca parte integranta din spectacol, depasind rolul de sustinere detinut anterior. 

Ca si forme muzicale pe partea instrumentala se evidentiaza: serenada, divertismentul, sonata, simfonia, muzica de camera, menuetul si uvertura. 

 

Reprezentanti de seama ai clasicismului

Sunt multi compozitori care au adus o contributie importanta la muzica clasica celebra si cu siguranta nu pot fi mentionati toti in acest articol. Dar prezentam cateva nume, care sa va indrume spre acest stil, putand ulterior sa mai gasiti si alti compozitori din aceasta sfera. 

Astfel, cei mai de seama reprezentanti pentru clasicismul muzical sunt: 

 

Joseph Haydn (1732 – 1809)

Descoperit ca si talent muzical inca de la varsta de 6 ani, Joseph provenea dintr-o familie cu 12 copii, ajunge la Viena facand parte dintr-un cor de baieti. Sprijinit de anumiti artistocrati cu dragoste fata de muzica, va compune lucrari inedite, ce au marcat generatii intregi de compozitori.

Printre compozitiile sale se numara cvartete de coarde, oratorii si pune bazele pentru simfoniile in patru parti. Va fi recunoscut inca din timpul vietii, fiind o vedeta de rang european, foarte apreciat si iubit de publicul larg. Mare parte din lucrarile lui le poti asculta si astazi live, in cadrul concertelor simfonice.  

 

Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791) 

Considerat un geniu al muzicii, Mozart este, inca, prezent pe mai toate scenele lumii, fiind ascultat cu placere si ardoare. Multi fani merg in Viena pe urmele lui, pastrandu-se inca multe locuri pe unde celebrul compozitor a trecut.

Inca de mic a uimit auditoriul prin compozitiile sale de exceptie si prin interpretare. Viata sa tumultoasa a fost subiectul multor carti si filme, care au dorit sa pastreze viu, in amintirea tuturor, spiritul acestui mare muzician.

Este foarte greu sa faci o lista completa a compozitiilor sale, fiind peste 600 de lucrari care inca mai exista. A compus peste 40 de simfonii, peste 25 de concerte pentru pian si orchestra, concerte pentru care caracteristica este vioara, pentru clarinet, harpa, corn, serenade, cvartete de coarde sau pentru instrumente de suflat, sonate etc.

Si in domeniul operei a lasat o mare contributie, avand la activ nu mai putin de 17 lucrari, dintre care multe inca se joaca cu mare succes la public: Rapirea din Serai, Don Giovanni, Così fan Tutte, Flautul fermecat, Nunta lui Figaro etc. De mare exceptie este si Recviemul in re minor, scris la finalul vietii, care inca zguduie publicul si il farmeca in acelasi timp. 

Ludwig van Beethoven (1770 – 1827) 

E un alt mare nume din istoria muzicii, ascultat cu deosebita placere si astazi, in marile sali de concerte din toata lumea. Trece prin mai multe etape si lasa posteritatii un numar foarte mare de compozitii, printre care 9 simfonii (foarte cunoscute fiind Eroica, Destinul, Pastorala, Oda bucuriei), concerte pentru pian si orchestra, pentru vioara si orchestra, 32 de sonate, cvartete pentru coarde si o opera: Fidelio. 

De remarcat la acest mare compozitor este dragostea si pasiunea pentru muzica, in ultimii ani ai vietii, surd fiind, continua sa compuna piese de o mare valoare artistica, pe care el nu le-a putut asculta decat in mintea lui geniala.