Tot ce trebuie sa stii despre intervalele muzicale

 

Cand iti doresti sa te apuci sa studiezi muzica, fie la un instrument, fie vocal, te pregatesti pentru lucruri spectaculoase si atractive, dar este important sa iti insusesti si teoria care sa te ajute sa cresti, iar printre primele lectii sunt intervalele muzicale.

 

Ce este muzica? Sunt foarte multe pareri si fiecare artist poate sa dea definitia muzicii prin prisma lui. Intr-un mod mai putin poetic spunem ca muzica este o insiruire de note muzicale, pentru a obtine o forma placuta din punct de vedere estetic. Este o adevarata arta sa poti compune, dar parerile sunt subiective si fiecare poate vedea compozitia altfel.

Despre muzica sunt foarte multe carti, teoria fiind un capitol important, iar in acest articol ne vom referi la intervalele muzicale. Studiate chiar de la inceput, acestea sunt de baza pentru melodie, armonie, polifonie. Aceste intervale muzicale sunt cunoscute inca de pe vremea grecilor antici, si studiate pana astazi, pentru a intelege din punct de vedere intonational fenomenul muzical. 

 

Ce sunt intervalele muzicale?

Intre doua sunete muzicale exista un raport de inaltime ce se numeste interval muzical. Sunetele sunt caracterizate de inaltime si pot fi grave sau acute. Deci, distanta dintre sunetul grav, ce mai poate fi numit si baza, si sunetul acut, varf, este un interval muzical. 

Acesta are o proprietate foarte importanta numita consonanta. Cand sunetele nu sunt in consonanta, fiind alaturate fara a avea armonie, atunci acestea pot deveni neplacute si putem spune ca exista un sunet disonant. 

Un interval muzical poate fi rasturnat, si anume baza (sunet grav) se ridica cu o octava mai sus, iar varful (sunetul acut) se coboara cu o octava mai jos. Intervalele muzicale se pot clasifica in: simple (distanta este mai mica decat o octava) si complexe (cu intervale mai mari de o octava). 

Tipuri de intervale muzicale

Intervalul muzical se poate calcula in functie de cate trepte sunt cuprinse intre baza si varf, si se noteaza in general cu cifre arabe.

Astfel, sunt intervale simple, ce se formeaza in cadrul unei octave. Sunt in numar de opt, precum notele dintr-o gama:

• Prima – se repeta doua sunete pe aceeasi treapta;
• Secunda – doua sunete ce se afla pe trepte alaturate;
• Terta – dinstanta dintre doua note este de trei trepte;
• Cvarta – este un interval perfect, ce are patru trepte intre cele doua note;
• Cvinta – la distanta de 5 trepte;
• Sexta – intervalul dintre doua sunete este de sase trepte;
• Septima – cu o distanta de sapte trepte;
• Octava – distanta intre doua sunete este de opt trepte.

 

Daca intervalele sunt mai mari decat ambitusul unei octave, aceste se numesc complexe, la intervalul de octava fiind adaugat un interval simplu:

• Nona – o octava si o secunda;
• Decima – ce are o terta peste octava;
• Undecima – octava plus o cvarta;
• Duodecima – cvinta peste octava;
• Tertia Decima – o octava si o sexta;
• Cvartadecima – o septima peste octava;
• Cvintadecima – sau octava dubla.

 

Intervalele muzicale se mai pot imparti si in functie de cate tonuri si semitonuri are. Astfel putem vorbi de intervale perfecte:

• Cvarta perfecta ce are doua tonuri si un semiton;
• Cvinta perfecta cu trei tonuri si un semiton;
• Octava perfecta cu sase tonuri.

Poti sa maresti un interval perfect adaugand un semiton (va fi notat cu o cifra araba urmata de +) sau sa il micsorezi cand scazi un semiton (vei gasi notatia cu -). 

Si cele imperfecte deoarece pot fi mici si mari:

• Secunda – mica (un semiton) si mare (un ton);
• Terta – mica (un ton plus un semiton) si mare (doua tonuri);
• Sexta – mica (patru tonuri) si mare (patru tonuri plus un semiton);
• Septima – mica (cinci tonuri) si mare (cinci tonuri si un semiton).

 

Muzica este universal valabila, o partitura putand fi citita si interpretata oriunde pe glob fara a avea nevoie de traducere. Limbajul muzical nu are limite, iar din acest sistem fac parte si intervalele muzicale, impartirea pe octave, notatiile comune.

Materialul sonor poate fi organizat si dispus sub forma de octave si sunt mai multe tipuri de la grav la acut: subcontraoctava si contraoctava foarte putin utilizate: octava mare si octava mica, foarte des intalnite mai ales de lectiile de inceput; octava 1, 2, 3, 4, 5 etc.

Un interval muzical are doua componente de baza:  marimea numerica – ce contine numarul notelor din interval; calitatea ce este data de numarul de tonuri si semitonuri din acel interval.

Intervalele muzicale mai pot fi impartite si in intervale, ce se refera la distanta dintre note pe instrument sau intervale generice, ce reprezinta dinstanta pe partitura. 

Mai poti intalni si:

• Intervale ascendente – cand secunda mica de la care se porneste este cu sunete grave, ajungand la septima mare in acut;
• Intervale descendente – cand secunda mica este in acut si se ajunge in grav in septima mare.

De ce sunt importante aceste notiuni?

Atunci cand incepi lectii de chitara, spre exemplu, de pian sau alt instrument, nu ezita sa aprofundezi foarte bine notiunile de teorie muzicala, deoarece iti va fi de mare ajutor sa citesti si sa intelegi o partitura, sa asculti si sa auzi ceea ce se canta. Inainte de a face armonie muzicala, acorduri etc. fii familiarizat cu intervalele muzicale.

Ia-ti un interval de timp  in care sa te pui la punct cu aceste notiuni si porneste cu intervalele simple. Chiar daca la o prima vedere par notiuni complicate, cu rabdare si mult exercitiu le vei intelege si, in mediul online, gasesti numeroase exemple care sa te ajute. Foloseste la inceput notele fara altercatii pe interval, apoi poti sa adaugi diezi si bemoli, cand simti ca este nevoie si deja esti stapan pe situatie. 

Dupa ce te-ai pus la punct si stapanesti intervalele simple, poti sa treci la cele compuse. Pe masura ce aprofundezi studiul, vei vedea ca tot ce tine de game, acorduri, compozitii etc., au la baza intervalele muzicale, fara de care nu vei reusi sa evoluezi.